Ciclu menstrual

Ciclu menstrual – ansamblu de  procese  fiziologice ciclice care asigură ritmicitatea funcţiei reproductive a organismului feminin. Primele manifestări evidente ale ciclului menstrual apar la vârsta de 11-16 ani (în caz de întârziere este necesar sfatul medicului ginecolog). Ulterior, stabilizându-şi periodicitatea şi  alte particularităţi, se menţine, de regulă, fără abateri esenţiale până la vârsta de 45-50  de ani. În majoritatea cazurilor durata ciclului menstrual (intervalul de timp de la prima zi a  menstruaţiei precedente până la începutul menstruaţiei următoare) este de 26-29 de zile, alte variante normale constituind ciclurile de 23-25 şi de 30-35 de zile. Ciclul menstrual se desfăşoară în patru faze: menstruală, regeneratoare, proliferativă şi de secreţie, care la ciclu de 28 zile, cuprind respectiv zilele 1-4,  5-6, 7-14 şi 15-28. Faza menstruală se manifestă prin menstruaţie – scurgeri  hemoragice (sângerare) din  căile genitale. Scurgerile, într-o cantitate de 20-80 ml pe zi sunt rezultatul descuamării  păturii funcţionale a endometrului şi conţin sânge necoagulabil, mucus şi fragmente mortificate din mucoasa uterului. Faza   regeneratoare include fenomenele de restabilire a învelişului epitelial şi a structurilor subiacente (ţesut conjunctiv cu vase sangvine), distruse în cursul fazei precedente. Faza proliferativă  evoluează sub influenţa unor interrelaţii  hormonale complexe: anumiţi factori, elaboraţi de hipotalamus, declanşează secreţia hormonului hipofizar foliculostimulator, care stimulează creşterea unuia dintre foliculii ovarieni; aceasta, la rândul său, produce hormoni estrogeni, care intensifică procesele  de creştere a glandelor, de vascularizare şi  proliferare a ţesutului conjunctiv al endometrului. Faza proliferativă ia sfârşit în momentul expulzării ovulului  matur  prin erupţia foliculului (ovulaţie), rezultând cu  restabilirea deplină a păturii funcţionale. Faza de secreţie sau premenstruală, de asemenea dirijată de hormoni specifici, este destinată pregătirilor pentru o eventuală  graviditate. Hipofiza, întrerupând producerea hormonului foliculostimulator, elaborează un nou hormon – luteotrop, sub influenţa căruia ţesuturile foliculului ovarian (rămas după ovulaţie) se transformă în corp galben (glandă endocrină temporară) producătoare de progesteronă – hormon cu acţiune strict determinată asupra endometrului, glandele căruia capătă un  aspect de spirală, începând elaborarea unui  produs bogat în glucide şi în substanţe nutritive; arterele păturii funcţionale capătă şi ele un aspect de spirală, iar în ţesutul conjunctiv apar aşa-numitele celule deciduale cu funcţie endocrină. Spre sfârşitul fazei de secreţie (când implantarea oului fecundat nu s-a produs) secreţia hormonilor  ovarieni scade, survine un spasm îndelungat al  arterelor spiralate, care rezultă cu mortificarea, apoi – cu descuamarea păturii funcţionale,  după care ciclul menstrual reîncepe.  Oscilaţii morfofuncţionale, sincrone cu acestea, dar de o  intensificate mult mai slabă, manifestă mucoasa oviductelor, a colului uterin, a vaginului, precum şi componentul epitelial al glandei mamare. Ciclu menstrual provoacă anumite modificări (care nu depăşesc, însă, limitele funcţionale) în activitatea sistemelor cardiovascular, nervos etc. Unele femei manifestă, de ex., înainte de menstruaţie, semne de nervozitate, somnolenţă, asociate cu o accelerare treptată  a  pulsului şi o ridicare uşoară a tensiunii arteriale, iar după menstruaţiile – bună dispoziţie şi un aflux de putere.

Tulburările ciclului menstrual. Absenţa menstruaţiilor, cunoscută sub denumirea de amenoree, poate  fi de natură fiziologică (vârsta copilăriei, perioadele de sarcină, alăptare, vârsta înaintată) sau patologică, provocată de tumori, anomalii, inflamaţie a ovarelor, uterului ori de tulburări hormonale la nivelul hipotalamusului, hipofizei şi ovarelor. Acestea din urmă pot fi cauzate de tulburări neuropsihice (decese în familie, accidente, conflicte, accese  de frică), precum şi de înrăutăţirea stării generale a organismului în cazuri de boli infecţioase, intoxicaţii, insuficienţă vitaminică etc. Apariţia durerilor în timpul menstruaţiilor – algodismenorea – este deseori asociată cu labilitatea sistemului nervos, subdezvoltarea sistemului genital (infantilism), modificări organice (anomalii, tumori, inflamaţii) sau funcţionale ale organelor genitale. Durerile localizate în regiunea  inferioară a abdomenului şi iradierea lor în cea  sacrolombară sunt însoţite deseori de greţuri, ameţeli, excitaţie nervoasă. Deseori, mai ales, în perioada juvenilă şi climacterică, pot avea loc aşa-numitele hemoragii uterine disfuncţionale, cauzate de dezechilibrul hormonal. Ele de manifestă fie prin menstruaţii abundente şi îndelungate, fie prin hemoragie aciclică. În toate cazurile de amenoree patologică, algodismenoree, precum şi în dereglările ciclului menstrual (scurgeri reduse sau abundente, modificări ale ritmicităţii lui) trebuie de adresat  cât mai curând medicului ginecolog.

Igiena ciclului menstrual. Fiecare femeie    să ţină  cu acurateţe evidenţa ciclului menstrual (calendarul ciclurilor, durata menstruaţiei etc.) pentru a nu comite un început de sarcină nedorită sau apariţia posibilelor dereglări. Evidenţa calendaristică a ciclului menstrual şi cunoaşterea zilei de ovulaţie (este, de regulă, constantă la fiecare femeie, dar poate varia de la un caz la altul) dă posibilitate de a preveni riscul unei sarcini nedorite, de acea, se va ţine cont, că în ziua ovulaţiei creşte temperatura rectală cu 0,6-0,8°C (ea trebuie măsurată zilnic în pat după deşteptare, la una şi aceiaşi oră). Ovulul îşi păstrează capacitatea de fecundare timp de 12-24 de ore după ovulaţie, iar spermatozoizii – timp de24-48 ore după raportul sexual.

În timpul menstruaţiei femeia poate lucra ca de obicei, evitând, însă, supraeforturile fizice, surmenajul, răceala sau supraîncălzirea corpului şi renunţând    la bucatele picante,  consumul alcoolului. Se impune numaidecât (cel puţin de două ori pe zi) toaleta organelor  genitale externe (cu apă fiartă), schimbul cât mai des al bandajelor igienice (la întreprinderi se vor amenaja cabinete speciale pentru proceduri igienice); în scop de protecţie a organelor genitale în zilele menstruaţiei se poartă pantaloni  închişi, sunt interzise raporturile sexuale şi spălăturile vaginale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>