Dizenterie

Dizenterie (gr. dysenteria, din dys —prefix cu sens de dificultate, greutate, dereglare și enteron — intestin) — boală infecțioasă caracterizată prin lezarea intestinului gros, intoxicație generală, scaune lichide, mucosangvinolente frecvente. Poate fi acută sau cronică. Este provocată de germeni dizenterici (mai frecvent — de bacteriile Flexner și Zonne), care pe pielea mîinilor – își păstrează viabilitatea timp de 3—5 zile, în apă — 40—60 zile, în sol umed — pînă la 3 luni; ei se pot păstra timp îndelungat pe jucării, lenjerie ș. a. Sub acțiunea temperaturii de 60°C acești germeni pier peste 10—30 min., a apei clocotinde — îndată, a razelor solare directe — peste 30 min., a soluțiilor dezinfectante — peste 15— 30 min. Sursa de infecție o constituie omul bolnav, reconvalescenței și purtătorii de germeni. Infectarea mediului ambiant are loc prin intermediul fecalelor bolnavului. Agenții patogeni ai dizenteriei pot fi transmiși și prin intermediul mîinilor murdare ale bolnavului, de unde și provine denumirea de «boală a mîinilor murdare». Un factor de răspîndire a infecției îl constituie muștele, care transporta microbii de dizenterie de pe fecale sau de pe obiectele contaminate pe alimente, linguri, vase ș. a. Dizenteria are un caracter sezonier foarte pronunțat, de ea se îmbolnăvesc persoane de orice vîrstă, mai ales copiii. Morbiditatea crește în timpul verii și în lunile septembrie—octombrie datorită, în special, consumării fructelor și legumelor crude nespălate și înmulțirii în masă a muștelor. Molipsirea are loc numai pe cale bucală. Ajungînd în aparatul digestiv, microbii dizenteriei provoacă inflamația mucoasei intestinului gros. Aici toxina, eliminată de ei, pătrunde în sînge și cauzează intoxicarea generală a organismului, în care rolul primordial îl joacă afectarea sistemului nervos și cardiovascular, dereglarea metabolismului hidrosalin și acțiunea toxinelor asupra mucoasei intestinului. Alterările structurale ale intestinului se manifesta prin procese catarale, hemoragice, erozive și chiar ulceroase. Perioada de incubație durează 2—7 zile. Boala începe, de obicei, acut cu diaree, febră, lipsa poftei de mîncare, dureri abdominale; scaunele ajung pînă la 8—10 pe zi; ele conțin o cantitate mare de mucozități cu sînge care cu vremea scade treptat. Febra poate fi moderată (37,5—38,5°), cu o durată de 2—3 zile. Abdomenul este balonat, mai ales la copii, și dureros la palpare. În unele cazuri dizenteria apare brusc cu vărsături repetate, febră înaltă (39,5— 40°C), scaune diareice frecvente (20—30 pe zi), apatie, adinamie, somnolență, uneori convulsii, frisoane. Tonusul cardiovascular este atenuat, pulsul — frecvent, slab, tensiunea arterială — scăzută. Bolnavul slăbește, devine palid. Organismul pierde treptat multă apă (se deshidratează), ceea ce provoacă tulburări ale metabolismului intermediar.

Profilaxia prevede scoaterea la iveală și izolarea bolnavului (la staționar sau domiciliu), dezinfectarea fecalelor cu o soluție de 10% de clorură de var timp de 1,5—2 ore. O însemnătate deosebită are respectarea regulilor de igienă personală (spălarea mîinilor, opărirea obligatoare cu apă a fructelor și legumelor înainte de a fi consumate, fierberea apei și a laptelui), păstrarea în curățenie a locuinței în care se află bolnavul, nimicirea muștelor, spălarea podelei cu soluții dezinfectante ș. a., controlul sanitar în ceea ce privește păstrarea, prelucrarea și vînzarea produselor alimentare; construcția rațională și curățirea regulată a foselor septice, a gropilor și lăzilor de gunoi. Dacă bolnavul de dizenterie este tratat la domiciliu, acolo se va face și dezinfecție curentă. În caz de dizenterie acută sau cronică bolnavul trebuie internat la spital, iar în focar se face dezinfecție terminală. Bolnavilor de dizenterie cronică li se interzice să deservească sisteme  de aprovizionare cu apă, să lucreze la întreprinderile industriei alimentare și a alimentației publice (bufete, cantine, ospătării, restaurante ș. a.), precum și în colectivele de copii. La apariția unor tulburări gastrointestinale (scaun lichid, vărsături ș. a.) trebuie anunțat de urgență medicul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>